Bonux -Tricoul

Continuam seria de reclame Bonux cu “Tricoul”. “Tricoul” este foarte clar atunci când vine vorba de a ne împărţi în două mari categorii: bărbaţii cu meciul, femeile cu spălatul. Dacă ne uităm la tradiţia brand-ului, e, până la urmă, de înţeles.

În urmă cu câţiva ani Bonux spunea povestea unei nepoate care nu primea decât jumătate din moştenirea unchiului Tache pentru că nu a ştiut cum să îi spele aşa cum trebuie hainele.

Acum povestea nu mai este atât de complicată, dar rămâne la fel de încleştată în stereotipuri. El se uită la meci cu prietenii şi se răsfaţă cu nişte copănele de pui care îi lasă urme pe tricou. În grabă se duce spre bucătărie, la soţie care are deja pe masă postat produsul miraculos cu ajutorul căruia va reuşi să scoată petele.

Ce am putea înţelege, simplist, din reclamă? Dacă ar fi să trasăm o linie de mijloc şi să prezentăm cele două personaje ale reclamei comparativ am vedea cumpărăturile, bucătăria, detergentul, trebăluirea în tabăra “feminină”, relaxarea şi meciul în tabăra “masculină”. Imaginea nu pare să fie tocmai corectă, nu?

Înţelegem că Bonux îşi doreşte să ne arate cum personajul feminin al reclamei se dovedeşte a fi un fel de “guru” al spălatului, dar parcă nicio altfel de titlulatură nu ne face să ne simţim mai bine. Noi am vrea să depăşim stadiul în care o reclamă promovează tipologiile de gospodine împărţind între gătit şi spălat pe de o parte şi relaxarea microbistă pe de altă parte.

Aşa cum am mai scris despre reclamele analizate, orice detaliu contează, pentru că ele ajung să ne atribuie rolurile stereotipice de care am vrea tare mult să începem să ne îndepărtăm şi în mediul publicitar.

Oana V.